Cele mai accesate bloguri sunt cele generaliste, dar e loc şi pentru cele de nişă, care dau informaţii din zona IT, muzică şi turism
Fără cerneală şi hârtie, jurnalele virtuale numite "bloguri" au reuşit să-şi fidelizeze publicul, chiar şi în România unde 2,64 milioane dintre noi intrăm măcar din când în când pe bloguri.
Potrivit SATI, care este sistemul profesional de contorizare a traficului pe internet, 725.296 de români citesc bloguri în mod frecvent, în vreme ce 897.744 intră uneori, iar 1.019.472 "frunzăresc" rar jurnalele moderne. La polul opus se situează cei cărora blogurile nu le creează nicio emoţie - 2,4 milioane de români.
Curioase din fire, femeile sunt mai atrase de acest tip de informaţie, într-un procent de 51%, spre deosebire de bărbaţi (49%).
Sociabil sau dimpotrivă retras, cel care trage frecvent cu ochiul la blogul vecinului este, potrivit aceloraşi studii, tânăr, între 14 şi 24 de ani (într-un procent de 37,4%).
În top urmează grupa 25 - 34 de ani, cu un procent de 26.6 %, în timp ce a treia poziţie revine adulţilor între 35 şi 44 de ani (18.5 %). Nici cei trecuţi de 55 de ani nu fug toţi de blogosferă, cinci români din 100 deschizând pagini de autor. Dintre 725.000 de cititori frecvenţi, 59.1% au o educaţie medie (liceu), în timp ce 31.1% au studii superioare sau sunt studenţi.
Profilul relevă şi că 14.3% nu au venit, 20.8% câştigă până la 500 de lei, 33.5% până în 1.500 de lei, iar 8.6% peste 3.001 lei. Cei mai mulţi dintre ei sunt bucureşteni (21.5%), urmaţi de transilvăneni (19.7%) şi moldoveni (18.8%).
Majoritatea sunt single (46.5%), potrivit aceleiaşi cercetări. Dincolo de profilul conturat de studiile de audienţă pe internet, cititorul de bloguri este o persoană foarte activă online, cu un grad de participare, de implicare mult mai mare decât media utilizatorilor de internet, afirmă Ionuţ Oprea.
El spune că fanul blogurilor creează conţinut online, are conturi pe site-uri de socializare şi nu se teme să le folosească. "Dacă e să vorbim despre categorii profesionale, cititorii de bloguri angajaţi (în jur de o treime din ei sunt studenţi) intră în categoria definită ca «white-collar jobs», respectiv muncă de birou", precizează Oprea, şi asta pentru că "majoritatea au studii superioare absolvite".
Continuati studiul pe sursa
