Efectele majorarii TVA asupra populatiei

Nu este prima data cand TVA este majorat. in 1998, in cadrul unui proces de reforma fiscala sustinut de un program FMI (ce presupunea un imprumut de 0,4 de miliarde de dolari, fata de cel de 25 de miliarde din prezent), rata TVA a fost majorata de la 18% la 22%. Implementarea a avut loc in conditii similare. Legea a aparut in Monitorul Oficial din 28 ianuarie 1998, iar majorarea a avut loc incepand cu 1 februarie. Masura a dat roade, veniturile din TVA au crescut in anul respectiv la 6,2% din PIB fata de 4,6% in anul precedent. Doi ani mai tarziu, cota TVA a fost redusa la 19%, dar veniturile colectate au crescut deoarece sfera de aplicare a acestei taxe a fost extinsa.

Cu o rata TVA de 24%, Romania este printre tarile cu cel mai ridicat nivel al acestui impozit din Uniunea Europeana. Ea este depasita doar de Danemarca, Suedia si Ungaria, unde TVA este de 25%, insa in aceste tari veniturile persoanelor fizice sunt taxate mult mai aspru. Acestea sunt impozitate cu rate intre 38% si 59% in Danemarca, intre 17% si 32% in Ungaria si de pana la 57% in Suedia.

Ce inseamna toate astea pentru mine?

in cazul Ungariei, ce a operat o majorare similara anul trecut (de la 20% la 25%), preturile serviciilor si utilitatilor au inregistrat o crestere proportionala majorarii TVA in timp ce bunurile de folosinta indelungata nu au fost afectate. O evolutie similara ar putea avea loc si in Romania, mai ales avand in vedere scaderea cererii pentru bunurile de folosinta indelungata. Conform unui sondaj, vanzarile acestora au scazut cu aproximativ 25% in primul trimestru fata de perioada similara a anului trecut, in timp ce reducerea vanzarilor cu amanuntul a fost de “numai” 8%.

Pe fondul consumului slab din aceasta perioada, majorarile de pret ar putea duce la o scadere si mai pronuntata a vanzarilor. Astfel, este posibil ca majorarile initiale sa fie urmate de reduceri in lunile urmatoare.

In ansamblu, un oficial BNR a anuntat recent ca inflatia ar putea fi aproximativ 8% la finalul acestui an fata de 3,7%, cat prognoza banca centrala cu cateva luni in urma.

Genereaza efecte negative pe termen scurt, dar creeaza premisele unei cresteri sanatoase.

Desi in aceasta perioada ar fi nevoie de masuri care sa sustina revenirea economiei, cum ar fi reducerea unor impozite sau stimularea investiilor, majorarea TVA are un efect contrar. Aceasta masura duce probabil la cresterea preturilor, ceea ce descurajeaza consumul incetinind revenirea economiei si contribuind la cresterea ratei curente a somajului.

Cu toate aceste, reforma fiscala, desi dureroasa este necesara pentru a incepe un proces de crestere economica sanatoasa.

E necesara, dar e suficienta?

Deoarece se pare ca FMI a cerut guvernului nu numai majorarea TVA, ci si cresterea cotei unice la 20% si majorarea contributiilor sociale, este posibil ca implementarea unei singuri masuri sa se dovedeasca insuficienta.

Veniturile obtinute din cresterea TVA pot fi sub asteptari, spun unii critici ai acestei masuri, deoarece consumul este fragil in prezent, iar concomitent cu aceasta masura vor fi reduse si salariile bugetarilor. De asemenea, majorarea unui impozit poate stimula evaziunea fiscala ce este favorizata de un climat economic dificil cum este cel din prezent.

Astfel nu este exclus sa urmeze alte majorari de impozite. Ministrul de finante a declarat de curand `Cred ca in 2011 tot sistemul de taxe si impozite trebuie regandit`.

Sursa: eZonomics si ING