Specialiștii români în securitate cibernetică, printre cei mai apreciați în Europa
Resursele umane românești sunt o adevărată nestemată pentru Europa. La un preț competitiv și de o calitate ridicată, Europa dispune de cel mai semnificativ factor economic din domeniul cibernetic - oamenii, mai precis românii, comentează joi site-ul neurope.eu (New Europe).
Potrivit firmei israeliene Forter, specializată în studierea securității pe internet, dintre primele cinci țări din lume surse ale practicilor frauduloase pe internet, una singură este din Europa — România. În fruntea acestei liste se află Indonezia. La nivel global, Europa are cel mai puțin fraudulos spațiu cibernetic, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Elveția aflându-se între cele mai sigure cinci țări din lume din acest punct de vedere. Totuși, criminalitatea cibernetică este la rândul său un domeniu, iar a fi primul este o dovadă a talentului — continuă sursa citată.
Situându-se pe poziția a noua în lume în privința vitezei internetului, România are infrastructura necesară pentru a-și perfecționa talentul. România, membră a coaliției cibernetice a NATO, s-a oferit să conducă Ukraine Cyber Defense Trust Fund și a mandatat regia autonomă Rasirom cu conducerea campaniei. Cu expertiza Rasirom, Ucraina a făcut față unui război cibernetic împotriva programelor ce aveau ca scop să distrugă rețeaua informatică a guvernului de la Kiev.
În plus, România se află și în fruntea politicii cibernetice europene, o cincime dintre experții în securitate cibernetică din cadrul Europol fiind români.
România, prin resursele pe care le deține, se poate implica și impune în politica europeană de securitate cibernetică
Europarlamentarul Ramona Mănescu a afirmat, vineri, că România, prin poziția și resursele pe care le deține, se poate implica și impune în politica europeană de securitate cibernetică ca un "leading partner" în creionarea politicilor și implementarea lor.
Cred că România, prin poziția și resursele pe care le deține, se poate implica și impune în politica europeană de securitate cibernetică ca un 'leading partner' în creionarea politicilor și implementarea lor. Cred că ar fi foarte bine să o facă pentru că experții și instituțiile din România, până în momentul de față, pot să dovedească cel mai bine și pertinent că sunt singurii care au reușit să păstreze țara protejată și oarecum la adăpost de acest flagel", a declarat Ramona Mănescu, la dezbaterea "Terorismul devine social: noua amenințare a activismului extremist și terorist prin intermediul rețelelor sociale".
În opinia sa, România s-a impus ca o țară de primă linie în acțiunile de combatere a terorismului.
"Având la dispoziție diferitele instrumente europene, cred că România s-a impus ca o țară de primă linie în acțiunile de combatere a terorismului și nu întâmplător România a cerut și a primit rolul de națiune lider la Fondul de sprijin pentru dezvoltarea capacități de apărare cibernetică a Ucrainei în cadrul Alianței Nord-Atlantice. România, din punctul meu de vedere, poate mult mai mult decât atât și ar trebui să se implice în mult mai multe programe de acest gen pentru că este o recunoaștere internațională a expertizei pe care SRI și celelalte instituții din domeniu o au alături de experții români în domeniul securității cibernetice", a punctat Mănescu.
La rândul său, conf. dr. Veronica Mihalache de la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul" a calificat drept importantă dezvoltarea unui parteneriat între intelligence și mediul privat.
"Apreciem necesară optica și o linie de acțiune comună pe acest subiect în special în condițiile volatilității și dinamicii ridicate a fenomenului terorist global, dar și a intensificării amenințării teroriste la adresa Europei în ultima perioadă, din 2014 până în prezent. Pentru o eficiență crescută și o abordare cât mai exhaustivă a problematicii utilizării internetului în scop terorist, un astfel de demers ar trebui să includă și să reglementeze și relația dintre furnizorii de internet și autorități. Pe această linie este importantă dezvoltarea unui parteneriat între intelligence și mediul privat. Este necesar ca și companiile furnizoare să conștientizeze amploarea și consecințele, respectiv efectele pe care le pot genera manifestările teroriste din spațiul virtual și să mențină alături de prioritățile comerciale și de profit aferente oricărei afaceri în acest domeniu și necesitatea securizării serviciilor de internet în vederea protejării societății europene împotriva terorismului", a spus Mihalache.
Ea apreciază utilă dezvoltarea unor "formate" sau "reuniuni" care să faciliteze dialogul dintre furnizorii de internet și autorități. "Comunicarea dintre aceștia pe subiectul noilor tehnologii fie ele hard și soft apărute și dezvoltate de către operatorii de internet, precum și semnalarea de către aceștia a aspectelor de interes pentru structurile responsabile pe profil antiterorist", a conchis Veronica Mihalache.
Sursa Agerpres.
